O toamnă – Sydenham. New Cross. Brixton. Clapham. Ferestre mari sau mici și rotunde, prin care vezi o bucată de bucată de cer, sau o parcare, sau niste turnuri luminate noaptea. Copaci verzi, apoi galbeni, galben-roshii, roshii, maro. Un mesteacăn imens care mă salută pe drumul dinspre casa din New X spre autobuz, Bryant Street… Read More Diapozitive din mers
(Imaginea din header-ul acestui articol este o lucrare realizată de Petruț Călinescu, în cadrul proiectului ”Mândrie și beton. După 10 ani” . Schița acestui articol a stat în laptop înainte de a începe furtuna alegerilor – cu atât mai mult cu cât polarizările din social media și de peste tot sunt din ce în ce… Read More Cum vorbim despre muncă?
Vin de la o piesă de teatru care încă îmi stă în amintire, și vorbesc la telefon despre altă piesă de teatru la care se întâmplă niște repetiții intensive cu adolescenți. Ca în zilele bune când nu existau google maps și îmi desenam hărțile locurilor în care trebuie să ajung pe hârtia unui carnețel, la… Read More Destination un known known known
A doua zi din acest an când ajung la May Day Rooms, în camera lor de citit cu vedere la Fleet Street – nici nu știu de unde să încep să povestesc despre acest loc, unde o mână de oameni și foarte multe cutii, cutii și iar cutii te pot face să ai link direct… Read More Ziua May Day
Mai și muncim, dar mai și mâncăm. Aici câteva note care conțin încărcătura emoțională de acum două săptămâni, adică acum un an pe interior sau doar o zi, cine mai știe ce face timpul cu noi. Calendaristic, la o lună după ce am ajuns în New Cross, avem un ritm de gătit și mâncat și… Read More Ce mâncăm?
Ce povestești mai întâi, uitându-te la ultima săptămână – sau mai exact la primele zile de școală de săptămâna trecută? Suprapunerea dintre statutul de “second class citizen” cu care m-am distrat săptămâna trecută, și încă un statut împrumutat de la reacția colegxlor, poate oglindit în cel mai prost moment, într-o zi de după o noapte… Read More And then…
Un bagaj greu, poate douăzeci sau poate o sută de kilograme nevăzute în care știi că pui toată hipervigilența gândurilor despre – ”A zis cumva că vrea acasă? Îi e dor? E trist? A căzut pe gânduri?” și hipervigilența gândurilor – ”Am dat deja 13 lire? Pe ce? Cât s-a adunat? Cum e bugetul?”, și… Read More Săptămâna ca un cal
Cred că mă lasă, în felul lui smucit, să îmi iau la revedere. Pe cele mai neașteptate trasee, ca într-un semi-vis, Vitan-Bobocica-Nicolae Grigorescu-Parcul Carol-Tineretului-Unirea și locuri pe care le-am traversat, amintiri lipite ca niște stickere un pic decolorate, un pic vechi, un pic gata să fie măturate, sau gata să fie luate cu grijă și… Read More Ultima săptămână înainte de prima săptămână
Câteva instanțe de muncă, deși nu în Anglia ci pe plajă la 2 Mai și pe trenul de la Mangalia. Ajungem într-o seară la o terasă mai ascunsă, un loc mai mult pentru cunoscătorii 2 Mai-ului, unde persoana care gătește are un fel de melt down continuu tot timpul cât stăm acolo. E seară, cald,… Read More Voi la plajă, eu în bucătărie
15 ani de București. 15 ani din care primii 3/4/5 sau chiar mai mult, fără să știu cum să gestionez o ”întoarcere” după un an de Londra, am făcut ce văd că mai fac și alții, după întoarceri abrupte – m-am ”aruncat” în muncă. Câțiva ani în care nu am mai văzut orașul decât ca… Read More 15 ani de București
La muncă în Anglia 