Dacă ai muncit în Anglia și simți că ai multe de spus despre cum e viața aici, există un proiect care vrea să te asculte. În primăvara și vara lui 2026 se desfășoară prima etapă a proiectului „La muncă în Anglia”, o cercetare despre viața celor care au venit sau vin aici la muncă și… Read More Am început întâlnirile!
Ce înseamnă să îți găsești vocea, ce înseamnă să îți pierzi vocea? Uneori, tusea mă face să îmi pierd vocea. E semnalul că trebuie să mă opresc și să stau pentru câteva zile. Vocea face lucruri ciudate. Zilele astea, vorbind la telefon, cineva mi-a zis câteva vorbe fix cu intonația pe care o avea bunica… Read More Voci la telefon
O îmbrățișare pe hol la 7 dimineața, lângă bucătăria care a devenit locul de vorbă cu prietenele când vin în vizită, până să se trezească ”casa”. “Bucătăria mică”, cum îi tot zic locului unde mi-am făcut și birou, și unde am mutat ibricul de cafea cel mare, ”de oaspeți”. D. și V. pleacă înapoi, cu… Read More O îmbrățișare pe hol
Mă gândesc la mișcările dintre oamenii din prezent și oamenii din trecut, la felul cum în ultima vreme m-am însoțit cu biografia unei femei extrem de inteligente și vesele care a trăit acum 100 și ceva de ani, și la felul cum această însoțire vine atât de firesc alături de întâlnirile și prieteniile de acum.… Read More Iuli, Irina, Goldsmiths, narcise
Acum mulți ani, m-am întors din Anglia în România cu foarte multe vise despre cum poate fi viitorul. Era încă perioada în care plecatul ”afară” (sau venitul de acolo) părea o garanție că viața ta va deveni mai bună, că poți construi o siguranță pentru viitor dacă muncești mult. După ce m-am întors, am scris… Read More Cine vorbește despre viața la muncă în Anglia?
Ce ți-a lipsit cel mai mult acolo, mă întreabă unul dintre ei, mama sau tata, în bucătăria de pe Valea Ialomiței. Brânza, zic. Am avut poftă foarte mare să văd multă brânză ( de care de fapt nici nu prea am voie să mănânc ). Acum când o văd pusă de tata pe platoul mare,… Read More Brânză și prietenie
Ies din tren la Vauxhall. Plouă. Senzația, o amintire dintr-o tabără, de liniște și curiozitate și un fel de libertate interioară. O amintire despre niște pepeni prin preajmă, niște câmpuri mari de pepeni, planuri dacă să mergem să furam pepeni sau nu, discutii etice despre de ce să furam un pepene ( de poftă!!), apoi… Read More Prezență, apoi absență
Septembrie, cam 15– Am ajuns de două zile, am despachetat, și nu știu cum să pornesc centrala. Miercuri e examenul pentru care mă pregătesc de câteva luni. Azi merg la școală, noul traseu Deptford-Swiss Cottage mă duce la stația de metrou de la Canada Water. A bătut vântul toată noaptea, a șuierat vântul mai exact,… Read More Să îți tragi sufletul
Nu am cum să scriu separat despre munca academică făcută în primul an de doctorat, fără să scriu despre munca emoțională conținută de activitatea asta. Nu am cum să separ planurile atât de încâlcite dintre ce înseamnă ”să vii” din Europa de Est, și ce înseamnă ”să fii” studentă în primul an doctoral la o… Read More Ce am făcut în primul an la doctorat
( Imaginea din header-ul acestui articol este parte din zine-ul ”Sick note culture”, de Rachel Rowan Olive, expus în cadrul colecției ”Zine Forever!” la Wellcome Collection) Am început să scriu un post despre ce am făcut în ultimul an la doctorat – un post așezat, cu informații și teorie. Însă felul cum se scriu drafturile… Read More O cartelă de Anglia și o compulsie nouă
La muncă în Anglia 